Bucureștiul este în colaps. RADET este în faliment, bani de investiții nu există, la fel ca și viziunea pentru dezvoltarea orașului, susține liberalul Gabriel Dumitrașcu. În opinia acestuia, dacă nu se vor lua măsuri urgente și viabile- Bucureștiul va fi blocat. Gabriel Dumitrașcu explică, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Piața Presei, care sunt soluțiile pentru salvarea RADET, decongestionarea traficului, dar și pentru eficentizarea aparatului administrativ al Capitalei.
R: Este prima dată când se votează atât de târziu bugetul Capitalei. Avem un buget viabil? Sunt bani de investiții pentru anul 2019?
G.B: Este un buget al suferinței, este un buget mincinos. Este un buget nerealist. Cifrele nu se bazează pe realitate, ci pe ficțiune. Uitați-vă pe zona de venituri, pentru că până la urmă un buget de bazează pe venituri. Dacă în anii trecuți veniturile primăriei erau de 4,2-4,3 miliarde lei, dar estimările au fost de 5,7 miliarde de lei, deci întodeauna estimările au fost mai mari. Și primarul general a umflat în acest an bugetul de venituri- deși știe că nu va putea încasa mai mult de 3,8 miliarde de lei, cel mult 4 miliarde de lei.
Și asta în condițiile în care alocările financiare de la bugetul centralizat scad cu aproximativ 150 de milioane de lei. Plecând de la această realitate a veniturilor- să vedem care sunt cheltuielile obligatorii pe care trebuie să le suporte primăria pe parcursul anului, adică care sunt banii necesari strict ca orașul să funcționeze, nu să facă investiții.
Hai să începem cu capitolul cel mai mare: subvenții. Păi, în bugetul doamnei Firea – subvenția pentru căldură este prinsă cu 800 de milioane de lei. Păi și anul trecut subenția a fost mai mare, când nu era majorat tariful ca în prezent. În acest an, la un consum echivalent cu anul trecut, în jur de 3,4 miliarde de gigacalorii, înmulțit cu subvenția, constatăm că ajungem la 1,3 miliarde de lei- doar subvenția pentru termoficare.
Trecem la subvenția pentru transportul public. Știm foarte bine că doamna primar general a aprobat extinderea unor rute în Ilfov. Sunt 12 rute noi.
Ce înseamnă asta? Că s-a mărit distanța de transport, adică se va mări și suma alocată ca subvenție. Calculele îmi spun că subvenția pentru trasnportul în comun pentru 2019 va fi de peste un miliard de lei.
Deci, are nevoie Municipaliatea de 1,2 miliarde de lei pentru subvenția la căldură și un miliard de lei pentru subvenția acordată trasportului în comun. În total – 2,2 miliarde de lei. Adăugăm costurile sociale de 600.000 de milioane de lei, dobânzile pe care le plătește Primăria Capitalei, vreo 200.000 de milioane de lei, acumulăm aici și bugetul de salarii a angajaților din administrația publică bucureșteană centrală, vreo 350.000.000 de lei. Păi, deja am depășit veniturile certe pe care le va avea Municipalitatea în 2019.
Restul, continuare de investiții, investiții noi, dezvoltarea orașului- sunt doar promisiuni fără acoperire.
Reporter: De mai bine de doi ani se discută despre spitalul Municipal, unitate medicală pe care ar urma să îl construiască Primăria Capitalei. Ce se întâmplă cu acest proiect? Nu se poate construi un spital Municipal nou? Este așa greu de demarat un asemenea proiect?
Gabriel Dumitrașcu: Am fost acolo, am sesizat cred că de vreo 30 de ori anul acesta că nu se întâmplă nimic. Pentru că pe acest amplasament, la propunerea primarului general al Capitalei, Consiliul General a aprobat construirea Spitalului Municipal. Autobuzele STB-ului încă ocupă baza Pipera. De un an și ceva nu s-a găsit un amplasament pentru mutarea autobazei. Prima data a promis edilul că va demara proiectul într-un an. După un an, a venit în fața CGMB-ului și a mai cerut un an. A trecut un an și jumătate și nici măcar buruienile nu au fost tăiate. Dar dincolo de acest fapt, haideți să ne uităm pe cifre.
R: Au fost alocați bani pentru spital?
G.B: Anul trecut s-a alocat o sumă derizorie , 150.000 de lei pentru studiu de fezabilitate. Nu am de unde să știu dacă s-a făcut vreun studiu, pentru că de un an și jumătate nu a prezentat nimeni niciun studiu. Asistăm la un mandat în care am fost invadați cu sute și sute de promisiuni. Ce înseamnă acest lucru? Nu poți face administrație performantă cu promisiuni. Nu poți să vi cu propuneri generice, trebuie să vi cu propuneri fundamentate. Trebuie să ai putere, voință și știința de a transforma propunerea în realitate. Toate aceste trei lucrui nu le-am găsit la doamna primar general. În schimb, este o campioană a promisiunilor pe București.
R: Falimentul RADET. Avem Regia în insolvență, o companie care trebuia să livreze energia termică și care a fost declarată ilegală, și o nouă companie votată de două treimi de CGMB, Termoenergetica, de care nu mai știm nimic. Cine va livra apă caldă și căldură populației?
G.B: Există variante și legea energiei 325/2006, care spune că trebuie să facem în această situație. De bază este scenariul în care o instituție publică livrează energie termică populației și un operator economic, în caz de faliment. Dar, sigur, Primăria nu are specialiști care să conducă performant și să continue livrarea energiei termice în sistemul care deservește 1,2 milioane de bucureșteni. Dar, teoretic există această posibilitate. Această posibilitate a fost aplicată în orașele mici.
Având în vedere criza, dealtfel ușor de anticipat de un specialist în probleme economice, am propus acum aproximativ jumătate de an o soluție de înlocuire a companiei declarate ilegale de către instanță, Electrica, cu o companie nouă, curată, înființată cu votul a două treimi. O companie care să fie condusă pe baza princiipilor de guvernață coroprativă, adică o guvernanță curată, urmată de un control al operațiunilor.
După insistențe, după dezbateri, Consiliul General al Capitalei a decis înființarea acestei noi companii municipale, Termoeenergetica.
R: Există această companie? Termoenergetica a fost înregistrată la Recom ?
G.B: Este o nouă dovadă a incompetenței. A neprofesionalismului Primăriei Capitalei. Și nu este o acuză adusă primarului general, ci o acuză adusă Executivului din Primăria Capitalei. Nu este posibil ca la 7-8 săptămâni de la decizia CGMB de înființare a companiei, Termoenergetica că nu fie înregistrată la Registul Comerțului. Atunci când ști că stai cu sabia deasupra capului, când ști că 1,2 milioane de bucureșteni depind de deciziile tale să aibă apă caldă și căldură- eu nu aș fi avut răgaz până nu aș fi operaționalizat această companie.
Acesta este motivul real pentru care administratorul judiciar al RADET a cerut o suspendare a punerii în aplicare a deciziei instanței privind falimentul RADET-ului. Dacă nu se făcea acest lucru, în 90 de zile RADET trebuia închis și nu avea cine să preia activitatea RADET.
R: Ce va fi diferit cu noua companie Termoenergetica?
G.B: Le-am spus celor din noul CA că, dacă nu se schimbă modelul de conducere, dacă nu regândesc structura de funcțioare a acestui serviciu de utilitate publică, până la sfârșitul anului – noua companie va avea soarta RADET.
Pentru că acest prilej nu trebuie folosit doar pentru a translata interesele de pe RADET pe noua companie. Fie că vorbim de interese salariale sau de alte interese.
R: Care ar fi managementul eficent, pentru ca Termoenergetica să ajungă în situația RADET?
G.B: Trebuie făcută o analiză în ceea ce privește distribuția, transportul și furnizarea energiei termice. Făcând această analiză, care există în RADET de câțiva ani, dar mai trebuie ca cineva să o și citească, constați deficențele majore. Și de acolo pornești cu un plan de redresare, astfel încât să te încadrezi în costurile publice. Păi dacă iei 3.500 de angajați, nu îi evaluezi și îi duci la cealaltă companie, dacă iei aceeași structură de contractare din RADET și o translatezi în Termoenergetica, dacă iei aceleași fluxuri financiare dintre RADET, ELCEN și ceilalți furnizori- nu ai făcut absolut nimic. Muți o pierdere financiară dintr-o parte în alta.
R: Ce să facă oamenii în această situație? Să mai stea în sistemul centralizat de încălzire?
G.B: Uitați-vă că în 27 de ani, doar 5% din populație s-a debranșat din sistemul centralizat. În ultima perioadă există întradevăr o avalanșă de cereri de debranșări. De ce? Pentru că s-a pierdut încrederea în capacitatea administrației de a furniza un serviciul public la standardele cerute de populație. Calitatea nu este un lucru abstract. Calitatea este să am apă caldă și căldură cel puțin la parametrii care să îmi asigure un confort decent. Nu cerem să avem temperatură de 50 de grade în calorifere. Dar măcar 40 de grade, ca să se încălzească decent o încăpere. Să nu avem apă rece și după 10 minute de când curge apa. Să nu avem pauze de săptămâni în care să nu avem apă caldă, fie că este vară sau iarnă. Acestea sunt lucrurile care ne îngrijorează. Ne îngrijorează lipsa de viziune a celor din administrația publică. Pe noi nu ne interesează să salvăm companiile municipal, ne interesează să salvăm serviciul de termoficare pentru populație.
R: Capitala este într-un haos urbanistic. Se construiește după bunul plac și PUG nu mai avem. Este normal ca o capitală să nu aibă PUG de aproape 10 ani?
G.B: Lucrurile sunt combinate, dar aș pleca de la geneza răului dezvoltării orașului. Un bun politician se remarcă prin viziune, prin proiecte viabile pentru oraș, pentru mediu economic. Mulți dintre ei nu au avut această viziune sau nu au vrut. Mulți au luat decizii pe baza unor documente care au stat la baza răului. Documente, analize, care dacă nu au fost greșite, au fost rău voitoare pentru soarta orașului.
Și, de ce au fost rău voitoare? Eu spun că legea le-a permis. Avem o lege a urbanismului veche, amendată de mai multe ori. O lege care nu vine în întâmpinarea acestor provocări tot mai acute. O să vă dau niște exemple concrete care trebuie remediate prin legea urbanismului. Avem cartiere supra-aglometare, cu densitate mare de locuire și a traficului. Cum să accepți ca pe o parcelă de teren mai mică, mai mare, retrocedată, să planifici 3-4 blocuri care vor atrage mii de persoane care vor intensifica traficul zonei. Ai creat bucurie de moment pentru locuitorii noi, dar pe viitor va fi un calvar pentru toată lumea- trafic, suprapopulare. Aici trebuie să intervină legea urbanismului- să nu mai fie posibil supra-construirea. Adică, să nu se mai permită să se construiască haotic. Legea dă voie orice, atâta timp cât avizează CL sau CGMB și semnează un architect. Ca primar general trebuie să te gândești la bunăstarea bucureșteanului din toate punctele de vedere.
R: S-au înființat 22 de companii muncipale. S-au alocat bani și s-au cheltuit bani. Acum instanța le-a declarat ilegale. Ce se întâmplă? Se închid birourile, pleacă angajații acasă? Cine răspunde de banii cheltuiți?
G.B: Trebuie știut că municipiul București este acționar în diverse companii, în 30 de societăți comerciale. Trebuie știut că Municipalitea varsă un capital social de un miliard de lei în cele 30 de companii. Toate veniturile Municipalității vor fi de 4 miliarde de lei, deci un sfert din bugetul alocat societățiilor.
Dacă Municipalitatea a pus bani în acele companii, acele societăți trebuie să dea servicii mai bune. Ori o profitabilitate. Constarea am făcut-o pe teren. A fost plin de țânțari, plin de căpușe. Managementul traficului, ați văzut cumva o îmbunătățire.
R: Angajații dați afară din Administrațiile din subordinea PMB au câștigat procesele și s-au întors la muncă. Acum avem două primării paralele: Companiile și Administrațiile. Este normal așa?
G.B: Acum există un paralelism în administrația publică. Angajații din Primărie au câștigat procesele și au fost repuși în funcție. De exemplu, acum avem și Administrația Cimitirelor și Compania Cimitirelor. Avem angajați în Administrații, cu atribuții incerte, avem angajați în companiile municipale.
Cred că două rațiuni au stat la baza înființării companiilor municipale: doamna Firea trebuia să își rasplătească acoliții, finii și afinii. Dacă vedeți salariile din companii- o să vă îngroziți. Plătim milioane de euro pe an- fără ca acești oameni să nu ofere nimic. Aceste companii au ajuns să însumeze peste 8.000 de angajați. Dacă adăugați și angajații din administrații- veți vedea că doamna primar și-a creat aparat de vot pe banii noștri.
