Drumul Mătăsii. De ce nu ne vor olandezii în Spațiul Schengen: un loc de muncă nou în portul Constanța va fi un loc de muncă în minus în portul Rotterdam

0
77

Renașterea vechii rute comerciale care permite transportul de mărfuri pe relația Asia-Europa ar putea relansa transportul feroviar din țara noastră, iar portul Constanța poate ajunge de anvergură internațională.

Potrivit analiştilor economici: Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ar putea ameninţa supremaţia Portului Rotterdam. Iar fiecare loc de muncă creat în portul Constanța va fi un loc de muncă în minus în portul Rotterdam.

Acesta este motivul real pentru care olandezii sunt singurii care se opun aderării României la Schengen. Premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat, pe 9 mai la Sibiu, înaintea Summitului UE, că țara noastră va adera la Spațiul Schengen când va respecta toate regulile statului de drept și ale democrației.

Concret, întrebat când va adera România la Spațiul Schengen, Mark Rutte a spus: „Când veți respecta toate regulile statului de drept și ale democrației. Nu vă îndreptați în direcția bună”.

Numai că, adevărata miză ar fi una economică, nu cea legată de corupţie şi crimă organizată. „Olanda şantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obţine mai repede şi în condiţii foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa şi menţinerea Portului Constanţa într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor şi al cifrei de afaceri”, declara senatorul PSD Marius Bota.P

De ce este important portul Constanța

Portul Constanța are un rol major în cadrul rețelei europene de transport intermodal, deoarece este favorabil poziționat la intersecția rutelor comerciale care leagă piețele țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală și Extremul Orient.

Portul Constanța se află în Constanța, România, pe partea vestică a Marii Negre, acesta fiind cel mai mare port al Marii Negre și al 17-lea port că dimensiune din Europa. Acesta a fost inaugurat în 1909. Acest port poate suportă o caacitate de 100.000.000 tone. De asemenea, Portul Constanța deține alte 2 porturi tip-satelit, Midia, localizat la 25 de km de acesta și Mangalia, localizat la 38 de km. Aceste două porturi se află pe Marea Neagră de asemenea și au funcții vitale în ceea ce privește planul global de creștere a eficienței instalațiilor portului principal și ambele se confruntă cu upgrade-uri continue pentru a răspunde cerințelor ce se află într-o continuă creștere ale proprietarilor de marfă.

Suprafață: 3926 ha (1313 ha pe uscat și 2613 ha pe apă).

Specialiștii în transporturi spun că marea majoritate a mărfurilor vin din Orient și din Grecia, unde gigantul chinez COSCO a preluat portul Pireu și investește aproximativ 2 miliarde de euro, informează România TV.

Cum iroseşte România oportunitatea unei poziţii strategice în transportul feroviar european

Cum ne afectează lipsa cronică de investiții şi ce oportunitate pierdem că țară în domeniul transportului feroviar ? România moștenește avantajele unei rețele feroviare care acoperă foarte bine teritoriul țării, având în același timp, acces la Dunăre și Marea Neagră. Astfel, la nivelul UE suntem poziționați pe rutele de transport dintre Asia și Europa și suntem integrați în rețeaua TEN-T, coridorul IV.

Pentru a înţelege mai bine tabloul merită văzute statisticile transportului de marfă prezentate de railjournal.com pentru RDZ, compania de cale ferată a Federaţiai Ruse. În 2016, RZD Logistics, divizia logistică a Căilor ferate Ruse (RZD) a procesat mai mult de 56 de milioane de tone de transport feroviar, cu 5% mai mult decât în 2015, în condiţiile în care mai ales transportul intermodal a înregistrat o creştere semnificativă. În total, pe căile ferate ruseşti au fost transportate 95.000 TEU (unitate de măsură în transportul intermodal, corespunzătoare unui container) o creştere cu 20% faţă de 2015. Din această cantitate, tranzitul între Europa şi China este de 73.000 TEU. Restul de 12.000 reprezintă în tranzit domestic şi 10.000 reprezintă importuri China-Rusia şi invers, conform railjournal.com.

Din cauza interesul redus al statului şi a absenţei investiţiilor, România ratează o ocazie de a fructifică strategic şi poziţia de la graniţa UE şi tradiţia feroviară, asta deși există companii locale care au experienţă pe pieţele europene. Dar acolo unde este un gol, cineva îl va umple, spune o regulă din comerţ, iar Deutche Bahn cel mai important operator la nivel european stă la pândă pe piaţa din România în aşteptarea unei ocazii care să-i ofere un avantaj strategic. Compania din România a nemţilor funcţionează deja că un hub regional, iar strategia DBS pare să fie fortificarea poziţiei pe coridorul de tranzit către Asia, pentru mărfurile livrate din vestul Europei.

Portul Constanța pe Drumul Mătăsii

Portul Constanța a semnat în ultimii ani parteneriate cu porturile Aktau – Kazakhstan, Poti, Batumi și Anaklia – Georgia, cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan, portul Baku din Azerbaidjan, cu porturile Ningbo și Qingdao din China. Toate acestea au ca scop schimbul de informații între parteneri, pentru a identifica blocajele și pentru a determina un proces prin care să se utilizeze soluții optime, care pot fi oferite tuturor actorilor implicați în transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa.

Președintele Grampet Group, Gruia Stoica, spune că dacă vom construi o platformă logistică pe teritoriul României, prin portul de la Marea Neagră, ar putea fi create aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă.

„Avem noroc că Serbia nu e în comunitatea europeană“ 

Grupul Grampet, prin firmele pe care le deţine şi prin cei 7.000 de angajaţi pe care îi are, face transport de la Marea Nordului până la Marea Neagră, Adriatică şi în curând până la Marea Egee. „Facem transporturi din Germania, Austria, Ungaria, România spre Bulgaria şi de curând am luat licenţa şi am făcut primul transport în Serbia“, a spus Gruia Stoica. El a explicat că autoritățile de la noi trebuie să arate o deschidere mult mai mare spre investiții, având în vedere că din punct de vedere geostrategic România nu este foarte bine poziționată pe traseele și coridoarele principale ale Europei. În acest sens el a explicat că grecii și bulgarii au anunțat recent că vor derula investiții de câteva miliarde în conexiuni rapide între Salonic și Sofia, iar de aici mai departe către vestul Europei, prin Serbia. „Acestea sunt drumurile naturale, nu le inventăm noi. Deocamdată avem noroc că Serbia nu este in comunitatea europeană“, a spus Gruia Stoica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here