Codul Penal și Codul de Procedura Penală au fost adoptate miercuri de Parlament. Opoziția acuză că modificările îl avantajează direct pe Liviu Dragnea, însă propunerile opoziției au fost respinse.
Chiar și așa, președintele Klaus Iohannis mai are o cale prin care poate bloca legile.
Deputaţii PNL, USR şi PMP au criticat, în plen, modificările aduse Codurilor penale, anunţând că le vor contesta din nou la Curtea Constituţională, în timp ce PSD a susţinut că textele sunt constituţionale.
Astfel, modificările aduse de PSD și ALDE Codului de procedură penală a fost adoptat cu 181 de voturi ”pentru”, 83 de voturi ”împotrivă” și 1 abținere.
De asemenea, modificările aduse Codului Penal au fost adoptate cu 180 voturi ”pentru”, 81 de voturi ”contra” și 2 ”abțineri”.
Opoziția a acuzat că este cea mai gravă situaţie din ultimii doi ani din punct de vedere legislativ, motivând că modificările aduse Codurilor îi ajută în mod substanţial pe infractori.
”Dacă veți obține aceste voturi, vom contesta la Curtea Constituțională această nenorocită de lege, care va arunca România la periferia Europei pentru foarte mulți ani de acum înainte. N-aveți nicio treabă, nici cu restructurarea justiției, nici cu combatarea abuzurilor din justiție, nici cu apărarea și protejarea oamenilor corecți. Acestea sunt doar modificări pentru favorizarea infractorilor prin lege, prin lege prin care sunteți voi chemați, cei din PSD în primul rând, să o votați. Sper ca UDMR-ul să nu voteze. mă uit spre colegii din minorități, să nu voteze” – a spus Raluca Turcan, liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor.
La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a declarat că ”majoritatea articolelor din aceste modificări la Codul de procedură penală, dar și la Codul penal nu sunt cerute nici de CCR, nu sunt cerute nici de directivele UE. Sunt introduse de dumneavoastră pentru a favoriza șeful de partid sau șefii de partid, pentru că nu doar domnul Dragnea este favorizat, ci și domnul Tăriceanu, și mulți alți baroni locali.”
Modificările aduse Codului Penal
Potrivit Agerpres, s-a decis eliminarea mai multor prevederi din forma iniţială a legii, care au fost declarate neconstituţionale de către CCR, şi au rămas în forma iniţială articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de Curte.
Unul dintre acestea se referă la reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
Un alt text se referă la abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
O altă modificare prevede introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. “Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”, se menţionează în proiect.
Modificările aduse Codului de Procedură Penală
Proiectul a fost adoptat în forma stabilită în Comisia parlamentară specială privind domeniul Justiţiei, fiind respinse toate amendamentele Opoziţiei.
Astfel, au rămas în forma iniţială mai multe articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de către instanţa constituţională.
Una dintre aceste prevederi se referă la interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea a altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
Camera Deputaţilor a decis eliminarea din forma iniţială a proiectului de modificare a Codului de procedură penală a mai multor texte declarate neconstituţionale, printre care articolul 8 alineatul (2) care prevede: “Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu”.
De asemenea, a fost eliminat şi textul de la articolul 10 care prevedea că “organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”.
S-a renunţat şi la textul care stipula că acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia şi s-a revenit la forma actuală a Codului de procedură penală – acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există “probe din care rezultă presupunerea rezonabilă”.
USR și PNL sunt gata să atace modificările codurilor penale la CCR
USR a anunțat că va contesta Codurile modificate la Curtea Constituţională. De asemenea, președintele PNL Ludovic Orban a declarat că liberalii sunt ”pregătiţi” să atace ”la CCR atât modificările la Codul penal, cât şi modificările la Codul de procedură penală”.
Preşedintele Comisiei speciale în domeniul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, marţi, că până intră Parlamentul în vacanţă, preşedintele Klaus Iohannis va fi obligat să promulge aceste proiecte.
El a reafirmat că Guvernul a întârziat nepermis de mult adoptarea acestor prevederi constituţionale din Codurile penale. Potrivit acestuia, dacă preşedintele va trimite proiectele la reexaminare în Parlament, forul legislativ i le va trimite înapoi.
